Traducere de carte din română în franceză
Primiți o versiune completă a cărții, din română în franceză. Un al doilea model verifică fiecare fragment pentru erori grave, iar traducătorul corectează ce găsește. Recomandăm o revizie umană înainte de publicare.
Înainte ca o carte în română să ajungă la traducătorul în franceză, motorul o împarte în blocuri și păstrează ordinea capitolelor. Verificările de cod rulează pe fiecare bloc înainte ca vreun judecător să-l citească. Un rezultat gol, un alfabet greșit, o lungime departe de sursă, text sursă rămas nemodificat, o buclă repetată și text scris în altă limbă sunt toate depistate în acest pas. Apoi un al doilea model citește fiecare pasaj pentru erori grave, traducătorul corectează ce găsește, iar textul finalizat în franceză revine în fișierul tău, în formatul trimis.
Numele sunt locul unde o carte lungă în română greșește cel mai des, așa că motorul construiește un glosar cu numele și titlurile din carte și fixează fiecare dintre ele de la prima pagină până la ultima. Scoate cuvintele de titlu precum badea, boierul, coana, colonelul, contele, contesa ca să păstreze numele de bază, apoi traduce titlul și păstrează numele. O legătură dintr-un titlu (a, al, ale, cea, cel, de) marchează un epitet sau titlul unei opere, deci acea intrare nu este tratată ca un nume simplu. Paginile de început și de sfârșit ale cărții se copiază netradus.
Vorbirea directă dintr-o carte în română este marcată cu o liniuță la începutul replicii vorbite (—). O carte în franceză o marchează cu ghilimele « » cu liniuță pentru schimbarea vorbitorului. Motorul îi cere traducătorului să scrie fiecare replică cu convenția din franceză, în fiecare bloc, chiar dacă sursa face altfel, ca toată cartea să urmeze o singură convenție.
Convenții pe care motorul le impune pentru franceză: replicile vorbite se deschid cu « și se închid cu », iar schimbarea vorbitorului într-un schimb de replici începe cu liniuță. Codul pune un spațiu fără întrerupere înainte de ; : ! ? și », și după «, astfel încât o replică să nu se rupă între un cuvânt și semnul lui. Titlurile se scriu cu minusculă în mijlocul propoziției, dar Monsieur, Madame și Mademoiselle își păstrează majuscula după virgulă, ca în Oui, Monsieur Dupont, iar Seigneur rămâne cu majusculă înainte de Dieu.
Falșii prieteni sunt cuvinte care arată la fel în două limbi, dar au sensuri diferite. Pentru traducerea din română în franceză, motorul cunoaște începuturile de cuvânt de mai jos și verifică proiectul pentru ele. română “locați” față de franceză “location”: cuvântul din franceză înseamnă închiriere, iar cel din română înseamnă loc, locație.
PDF intră, PDF iese. EPUB intră, EPUB iese. TXT intră, TXT iese. DOCX intră, DOCX iese.
Standard pornește de la 10,00 € pe carte, Premium de la 25,00 €. TVA inclus. Ambele niveluri folosesc aceeași verificare a erorilor grave. Premium este o trecere cu raționament mai adânc, cu mai puține scăpări mărunte de formulare, și intră primul în coadă. Vedeți prețul exact al cărții imediat după ce o încărcați.
Traducem gratuit aproximativ primele 5 pagini din carte, înainte de plată. O mostră pentru fiecare cont.
O mostră dintr-o carte din domeniul public
Alexandru Lăpușneanul · Constantin Negruzzi
Sursă
Tomșa, nesimțindu-se în stare a se împotrivi, fugise în Valahia și Lăpușneanul nu întîlnise nici o împiedicare în drumul său. Norodul pretutindene îl întîmpina cu bucurie și nădejde, aducîndu-și aminte de întăia lui domnie, în care el nu avusese vreme a-și dezvălui urîtul caracter.
Boierii însă tremurau. Ei aveau două mari cuvinte a fi îngrijiți: știau că norodul îi urăște, și pre domn că nu-i iubește.
Îndată ce sosise, Lăpușneanul porunci să împle cu lemne toate cetățile Moldaviei, afară de Hotin și le arse, vrînd să strice prin aceasta azilul nemulțămiților, carii de multe ori, subt adăpostul zidurilor acestora, urzeau comploturi și ațîțau revolte. Ca să sece influința boierilor și să stîrpească scuiburile feudalității, îi despoia de averi sub feluri de pretexte, lipsindu-i cu chipul acesta de singurul mijloc cu care puteau ademeni și corumpe pre norod.
Traducerea noastră
Tomșa, ne se sentant pas en mesure de résister, s’était enfui en Valachie, et Lăpușneanul n’avait rencontré aucun obstacle sur son chemin. Partout, le peuple l’accueillait avec joie et espoir, se souvenant de son premier règne, durant lequel il n’avait pas eu le temps de révéler son affreux caractère.
Les boyards, eux, tremblaient. Ils avaient deux grandes raisons de s’inquiéter : ils savaient que le peuple les haïssait, et que le prince, lui, ne les aimait pas.
Dès son arrivée, Lăpușneanul ordonna de remplir de bois toutes les forteresses de Moldavie, sauf Hotin, et les fit brûler, voulant détruire ainsi le refuge des mécontents qui, souvent, à l’abri de ces murailles, tramaient des complots et attisaient des révoltes. Pour tarir l’influence des boyards et extirper les nids de la féodalité, il les dépouillait de leurs biens sous divers prétextes, les privant ainsi du seul moyen par lequel ils pouvaient séduire et corrompre le peuple.